• Duminica, 5 august 2012

    9:30 – 12,00 – Mesaj:  Pastor Corneliu SIMUŢ– Rectorul Universitatii “Emanuel” Oradea;
    18:00 – 19:30 – Mesaj: Pastor Corneliu SIMUŢ – Rectorul Universitatii “Emanuel” Oradea

    Duminica, 12 august 2012

    9:30 – 12,00 – Mesaj: Pastor Ionel TUŢAC – Pastor al Bisericii Harul din Lugoj, Secretarul general al Uniunii Baptiste din Romania
    18:00 – 19:30 – Mesaj: Pastor Ionel TUŢAC – Pastor al Bisericii Harul din Lugoj, Secretarul general al Uniunii Baptiste din Romania

    Duminica, 19  august 2012

    9:30 – 12:00 – Mesaj: Pastor Gheorghe DOBRIN – Pastor al Bisericii Baptiste Betel din Medias, Profesor la Universitatea Emanuel
    18:00 – 19:30 – Mesaj: Pastor Gheorghe DOBRIN – Pastor al Bisericii Baptiste Betel din Medias, Profesor la Universitatea Emanuel

    Luni, 20 august 2012

    18:00 – 19:30 – Mesaj: Pastor Gheorghe DOBRIN – Pastor al Bisericii Baptiste Betel din Medias, Profesor la Universitatea Emanuel

    Marti, 21 august 2012

    18:00 – 19:30 – Mesaj: Pastor Gheorghe DOBRIN – Pastor al Bisericii Baptiste Betel din Medias, Profesor la Universitatea Emanuel

    Miercuri,  22 august 2012

    14:00 – 17:00 – Conferinţă – Istoria şi credinţa baptistă (Invitati: Emil Bartoş, Daniel Mariș, Tavi Baban, Ghe. Dobrin, Daniel Fodorean, ș.a.)
    18:00 – 19:30 – Mesaj: Pastor Octavian BABAN – Pastor al Bisericii Baptiste Sfanta Treime din Bucuresti, Profesor la Institulul Teologic Baptist din Bucuresti si la Facultatea de Teologie Baptistă

    Joi,  23 august 2012

    18:00 – 19:30 – Mesaj: Pastor Relu GACEA – Pastor al Bisericii Baptiste din Tulcea

    Vineri, 24 august 2012

    18:00 – 19:30 – Mesaj: Pastor Daniel MARIS – Pastor al Bisericii Baptiste Golgota din Bucuresti, Rector al Facultatii de Teologie Baptista din Bucuresti

    Duminica, 26 august 2012

    9:30 – 12:00 – Serviciu divin special de sarbatoare, Rugaciune: Pastor Daniel FODOREAN – Pastor al Bisericii Baptiste Golgota din Constanta, Presedinte al Comunitatii Baptiste din Constanta
    Mesaj: Pastor Doru HNATIUC – Pastor al Bisericii Baptiste Emanuel din Oradea, Profesor la Universitatea Emanuel
    Programul de seara este mutat la Casa de Cultura pentru un serviciu de evanghelizare.

    Programul Special de Evanghelizare de la Casa de Cultura se desfasoara intre orele 18:00 – 20:00. Invitat special este Pastorul Doru HNATIUC.

     

     „TU, DOAMNE, ÎŢI ZIDEŞTI BISERICA PESTE VREMI !”

    90 ani de credinţă creştină baptistă în Constanţa – 1922-2012

    Istoria Bisericii Creştine Baptiste „Sfânta Treime” din Constanţa

    1. Începuturile credinţei baptiste în Dobrogea

    Precursorii credinţei baptiste din Dobrogea sunt socotiţi menoniţii refugiaţi din Rusia la Tulcea.

    Menoniţii sunt urmaşii lui Simon Menon, preotul catolic care a îmbrăţişat credinţa baptistă, dezbrăcând-o de elementele ei revoluţionare. În 1782 multe colonii menonite din Germania au plecat în Rusia, la chemarea ţarinei Ecaterina a II-a. După 1860, în Rusia s-a dezvoltat simţitor credinţa baptistă, mai ales printre germani.

    În 1862 s-au pornit prigoane împotriva baptiştilor; datorită acestor prigoane o colonie de baptişti germani de lângă Nicolaev a emigrat în Dobrogea, ajungând la Tulcea. Păstorul menonit din Tulcea Herman Folken i-a îndemnat să se aşeze la Cataloi ( jud. Tulcea ).

    Astfel în 1862 s-a format prima  biserică baptistă pe pământul Dobrogei cu peste 20 de membri. În anii următori au venit şi alţi emigranţi baptişti din Rusia.  În anii 1866-67 credincioşii baptişti din Cataloi şi-au zidit casa de rugăciune pe o stradă principală.

    Este interesant că, deşi în Dobrogea existau biserici baptiste germane bine organizate, ele n-au

    misionat printre români. Credinţa baptistă la românii dobrogeni a venit prin baptiştii din Transilvania, care au venit la lucru în România. În anul 1902 Radu Taşcă din Curtici ( jud. Arad ) a plecat la Cernavodă şi sa angajat la construirea podului de peste Dunăre. Cu el a venit şi fratele său Nicolae Tască. După angajare, Radu Taşcă scrie la Pecica despre posibilitatea unui câstig bun la Cernavodă. În urma scrisorii sale vin la Cernavodă cinci credinciosi baptisti din Pecica. Ajunşi la Crenavodă, aceştia au deschis o biserică crestină baptistă. Cei 7 credincioşi baptişti din Transilvania au format deci prima biserică crestină baptistă română din judeţul Constanţa, având chiar un locaş propriu de rugăciune. Biserica din Cernavodă a crescut şi în scurtă vreme a ajuns la 30 de membri.  În anul 1902, mama fr. Taşcă, Cristina Taşcă, care şi-a însoţit fii în Cernavodă, a întreprins o misiune la Arabagii– astăzi, loc. Haţeg, com. Abrud, jud. Constanţa. Acolo ea a mărturisit Cuvântul Domnului în casa unuia Petre Crişan. Tot acolo au plecat fraţii Taşcă însoţiţi de Maxa Comlosan căutând de lucru în sat, dar cu scopul de a predica Evanghelia.

    Astfel în 1902 s-a deschis biserica din Arabagii, în locuinţa lui Petre Crişan. Au lucrat în linişte toată vara, dar în luna octombrie toţi cei ce participaseră la serviciile divine au fost chemaţi de primar şi notar, anchetaţi şi ameninţaţi că li se vor lua pământurile, iar cei ce veniseră din Cernavodă, adică baptiştii transilvăneni au fost arestaţi şi duşi la parchet pentru cercetări. Totuşi sămânţa Cuvântului Evangheliei aruncată în Arabagii a adus rod, iar în 1903 au primit credinţa creştină baptistă cinci suflete printre care şi Ana N. Baban. În anul 1909 la 9 mai s-a oficiat al doilea botez, de cel care oficiase primul botez, adică de către fr. Mihai Munteanu din Transilvania. Botezul s-a oficiat în apele Dunării în dreptul comunei Rasova.

    Printre cei botezaţi amintim pe: Dumitru Baban- bătrânul, Nicolae Baban, Ana Baban şi Ştefan Baban. Lucrarea de răspândire a Evangheliei ia amploare în Dobrogea.  Apar biserici baptiste în Jegălia – jud. Călăraşi, Feteşti- jud. Ialomiţa, Viişoara – jud. Constanţa. La sfârşitul anului 1919, după întregirea României, se găseau în Dobrogea 2 cercuri bisericeşti baptiste germane şi anume: biserica din Cataloi, cu alte 3 biserici filiale şi biserica din Cogealac, tot cu alte 3 biserici filiale. Baptiştii români aveau 4 biserici baptiste şi anume: Biserica din Arabagii cu 19 membri. A doua biserică română a fost în Caceamac, a treia în Caramat şi a patra în Cernavodă. Mai erau câţiva români în Chioseler şi în Cobadin, dar ei participau la bisericile germane şi mult mai târziu sau constituit în biserici româneşti.  În total erau 77 de baptişti români şi 140 de baptişti germani.

     

    2. Istoria Bisericii Creştine Baptiste „Sfânta Treime” din Constanţa

    În anul 1921, la deschiderea Seminarului Teologic  Baptist în Buteni – jud. Arad, a fost trimis la

    seminar un tânăr dobrogean, Dumitru Baban. Imediat ce seminarul a fost mutat la Bucureşti, în noiembrie 1921, seminaristul Dumitru Baban a fost îndemnat să înceapă o lucrare în orasul Constanţa, pentru că din 1920 conducerea Uniunii Creştine Baptiste din România considera oraşul Constanţa ca un centru potenţial foarte important pentru lucrarea din Dobrogea. (Baban Dumitru s-a născut în 1896 în satul Arabagii – astăzi, loc. Haţeg, com. Abrud, jud. Constanţa, ca fiu al fam. Baban – Niculae şi Ana –; Niculae fiind presbiterul bisericii din această localitate. S-a întors la Domnul în tinereţe, fiind botezat la Bucureşti de Constantin Adorian în 17 mai 1917; iar atunci când s-a înfiinţat seminarul baptist în 1921 el era printre cei 7 seminarişti înscrişi în anul I. El s-a căsătorit cu o soră germană, Cristina, din Cogealac).

    Astfel, seminaristul Dumitru Baban pleca sâmbăta la Constanţa şi, aici într-o cameră mobilată, închiriată în acest scop, adună la rugăciune şi cercetare a Bibliei pe soţii Serac (el, un credincios din Transilvania, căsătorit cu o soră credincioasă din com. Valu lui Traian) şi pe Alexandrina Butoi. În monografia lui Dumitru Baban mai este menţionat numele unei alte credincioase, Maria Nadolenco. Acestia au fost primii membri ai bisericii baptiste din Constanţa. Conform Matei 18:20, potrivit căruia un grup de două sau trei persoane care este adunat în Numele Domnului Isus Cristos este suficient pentru a forma o biserică locală pentru că Însuşi Domnul Isus Cristos este prezent acolo, se poate spune că anul 1922, anul începerii acestor adunări, este anul când ia fiinţă, înaintea lui Dumnezeu, Biserica Creştină Baptistă din Constanţa.

    De la grupul de patru credincioşi, adică soţii Serac, Alexandrina Butoi şi Maria Nadolenco, care au fost adunaţi de Dumitru Baban, biserica a crescut în fiecare duminică şi multe suflete se adunau la ascultarea Evangheliei. Nu după mult timp, s-au mutat în Constanţa şi soţii Ursuţa Alexandru, care veneau din Bihor apoi Nicolae Taşcă din Pecica, jud Arad. Prima convertită şi botezată a bisericii din Constanţa a fost Paraschiva Duşa, căsătorită mai târziu cu fratele Marin Măgădaş. Când aceşti credincioşi baptişti, alături de alţi vecini ai acestora şi de alte persoane întâlnite în mod întâmplător şi invitate la adunările lor, au constituit un grup mai mare de credincioşi, ei au început să ţină servicii divine obişnuite.

    La numărul credincioşilor s-au adăugat alţii şi alţii, încât au fost nevoiţi să închirieze o sală mai mare. S-a găsit o sală disponibilă în casa familiei Frumosu, de pe strada Dumbrava Roşie, nr. 36, pe care au mobilat-o cu scaune şi o măsuţă. La 6 aprilie 1924 a avut loc inaugurarea noului local de rugăciune al bisericii din Constanţa, la adresa menţionată. În acelaşi an, 1924, Dumitru Baban a fost ordinat la Bucureşti ca păstor al Bisericii Creştine Baptiste din Constanţa. Comisia de ordinare era compusă din fraţii: Constantin Adorian, Radu Taşcă, Atanasie Pascu, Ioan Cirban şi M. Vicas. Biserica din Constanţa a avut relaţii bune şi frăţeşti cu bisericile germane din zonă.

    Astfel la 27 iunie 1924, Dumitru Baban şi cu păstorul german Marton Isler au ţinut la Mamaia un botez cu 43 suflete. Un alt botez a fost ţinut de D. Baban în 17 august 1924 cu 5 suflete, iar un altul cu 8 convertiţi a fost ţinut în 2 noiembrie 1924. Biserica din Constanţa a crescut continuu şi a ajuns să fie cunoscută şi bine apreciată de opinia publică. Astfel, Dr. N. Ionescu, care locuia aproape de biserică s-a oferit să dea consultaţii medicale gratuite credincioşilor baptişti, care veneau la odihnă în Constanţa, cu recomandarea păstorului D. Baban. Biserica se bucura de progres şi de pace. Printr-o hotărâre a conducerii “Cercului România Veche” în 1925, Dobrogea a fost împărţită în două cercuri bisericeşti cu doi păstori: cercul Constanţa, unde a fost mutat Jean Stăneschi şi cercul Cogealac, unde a fost mutat Dumitru Baban, cu bisericile aparţinătoare acestora. În acest scop, la 14 noiembrie 1926 fratele Jean Staneschi a fost ordinat ca păstor de o comisie compusă din C. Adorian, I. R. Socaciu, Simion Voia şi Ioan Branea.

    Sub pastoratul său, sediul bisericii a fost mutat pe strada Mircea (vis-a vis de Liceul Mircea cel Bătrân), dar în 1928 biserica se mută din nou, cu chirie, la adresa veche (str. Dumbrava Roşie 36).  Jean Stăneschi a păstorit un timp scurt biserica din Constanţa, plecând de aici în anul 1928. Imediat, biserica l-a rechemat pe Dumitru Baban, ca păstor al ei şi el s-a stabilit în Constanţa. Dumitru Baban a condus lucrarea din toată Dobrogea, unificând cele două cercuri bisericeşti.

    În 1930, biserica s-a mutat pe strada Vasile Lupu nr. 8, iar în 1935 s-a hotărât construirea unui locaş de cult propriu. În acest scop s-a cumpărat un teren viran pe strada Marechal Joffre (astăzi „Luminişului”) nr.6. La această adresă s-a construit o frumoasă casă de rugăciune, care a fost terminată în ianuarie 1937.
     
    Biserica acum 80ani
     

    Foto: Anul 1937   Biserica Baptistă din Constanţa, Str. Luminişului, nr. 6. 

    Înainte de terminarea lucrărilor de zidire a bisericii, credincioşii au început să se adune la demisolul noii clădiri, aflate în construcţie. După terminarea clădirii în ianuarie 1937 s-a oficiat inaugurarea noului locaş de cult creştin baptist. S-a organizat deasemenea şi un serviciu inaugural în cadrul Comunităţii Bisericeşti Baptiste Române din Constanţa, în perioada; 11 – 12 sept. 1937. Zidirea casei de rugăciune s-a făcut prin truda tuturor credincioşilor baptişti, câţi erau la acea vreme în Constanţa. Prin aşezarea ei în capitala Dobrogei, biserica din Constanţa a ajuns izvorul de inspiraţie şi de îndrumare a celorlalte biserici baptiste din întreaga regiune. În 1933 s-a format Comunitatea Bisericească Baptistă Română din Constanţa cu sediul iniţial în acest oraş, str. Vasile Lupu nr. 8 – sediul de atunci al bisericii Baptiste din Constanţa. Biserica din Constanţa a reprezentat toate celelalte biserici din Comunitate (cele din jud. Constanţa, Tulcea, Caliacra şi Durostor, ultimele două fiind din Bulgaria de astăzi; din 1958 s-au afiliat Comunităţii şi biserici din jud. Galaţi şi Brăila). Lucrarea spirituală a bisericii, deşi în condiţii dificile inerente oricărui început, cauzate de mulţi factori, a progresat.

    Mutată în noua sa casă de rugăciune, biserica a crescut numeric. Conform proceselor verbale existente în arhiva bisericii, întocmite cu ocazia întrunirilor frăţeşti, numărul membrilor bisericii a crescut de la 4, în 1922, la aprox. 20 în 1928, la 25 în 1930, la 54 în 1933, la 83 în 1938. În anul 1948, anul eliberării lui Dumitru Baban din funcţia de păstor al bisericii din Constanţa, numărul membrilor a scăzut la 62, iar în 1950 este consemnat un număr de 70 membri; aceasta şi pentru faptul că unii dintre membri au plecat în a doua biserică baptistă din Constanţa, deschisă în cartierul „Viile Noi”, care mai târziu s-a mutat în cartierul „Km. 4” pe str. Nehoiului nr. 39 ( Biserica nr. 2 ). Alături de Dumitru Baban s-au ridicat mai mulţi slujitori spirituali în biserică, devenind – unii din aceştia – membri în comitet. Dintre aceştia menţionăm pe: fam. Nicolae Groza, Petre Blaj, fam. Ghe. Croitoru – care a slujit în biserică peste 40 de ani, din 1927 – Tudor si Victor Iaru, fam. Jucov Serghei, fam. Prodromos Kiorpelidis – o familie de greci, Iulian Luţcanov, fam. Andrei Truppu – el activând şi ca diacon, Rainhard Fandrich, fam. Pimen Polesciuc, fam Alex. Ursuţa, fam. Marin Măgădaş, fam. Andruşa Sezonov – el fiind şi dirijor de cor, fam. Vasile Florea, fam. Ion Gheorghiu, Iacob Koch, fam. Grigore Piciriţă, fam. Manole Cartacai – el lucrând ca şi diacon, dar şi ca usier, fiind un fel de gospodar al bisericii – , fam. Nicolae Baban – fratele lui Dumitru (el care a înfiinţat orchestra bisericii) – , fam. Chirilă Serţ, fam. Nicolae Pălăncian, fam. Adam Lisenco, fam. Dan Vasilioglu, fam. Ghe. Marici.

    Cât a fost în serviciul militar, între anii 1937 – 1939, a slujit în biserica din Constanţa ca evanghelist şi Alexa Popovici, personalitate cunoscută în lucrarea baptistă din România. El a fost un ajutor de preţ pentru păstor. Toţi aceştia, dar şi alţii, au slujit în biserică după măsura darului harului lui Dumnezeu. După ce Dumitru Baban nu a mai fost păstorul bisericii, păstorirea acesteia a fost încredinţată mai multor fraţi presbiteri. Astfel în 1948 au fost ordinaţi ca diaconi doi fraţi din comitet: Ion Gheorghiu şi Andrei Truppu. În 1949 a fost ales păstor Ştefan Dumitru, care a păstorit Biserica din Jegălia – jud. Ialomiţa. El urma să fie păstor alături de întregul comitet. Dumitru Ştefan s-a născut în Jegălia, jud. Ialomiţa, în 26 oct. 1913.

     

           Cronologic pastorii bisericii baptiste Sf. Treime” din Constanţa au fost:

    1.  Dumitru Baban – păstor din 1922 – până în 20 febr. 1949 (ordinat păstor în 1924)

    2.  Jean Staneschi – păstor din 14 nov. 1926 – până în 1928 (Dumitru Baban şi Jean Staneschi au fost

    pastori în Constanţa, dar în două cercuri pastorale distincte, dar în 1928 cele două cercuri bisericeşti

    au fost unite de Dumitru Baban).

    3.  Din 1948 biserica a fost păstorită de un grup de păstori: Ioan Gheorghiu, și Andrei Truppu (din 1948);

    Oniga Gheorghe (din 1950); Călimărea Marin (1951-1952); Dumitru Ştefan (febr. 1949 –1 nov. 1965)

    4.  Dăduică Ioan – păstor, 1965 – aug. 1985 (ordinat ca pastor în 26 iun. 1966)

    5.  Dorin Hnatiuc – păstor,  aug. 1985 – sept. 1995

    6.  Marian Ghiţă – păstor,  sept. 1992 – prezent (în 1992-1995 – pastor secund alături de D.Hnatiuc)

    7.  Claudiu Fechete – păstor,  iul. 1998 – iun. 2009 (ordinat în 1999; păstor alături de M. Ghiţă)

    8.  Emanuel Grozea – păstor , 1 aug. 2004 – feb. 2013 (ordinat în iun. 2006; în perioada 2004–2009 păstor

    alături de M. Ghiţă şi C. Fechete,  apoi până în feb. 2013, alături de M. Ghiţă.

     

     

              Extras din manuscrisul “Istoria bisericii baptiste în Dobrogea- 90 de ani” – pastor Ghiţă Marian

                                                                                                                                                                    August 2012

  • 0 Comments

    Take a look at some of the responses we've had to this article.

  • Leave a Reply

    Let us know what you thought.

  • Name (required):

    Email (required):

    Website:

    Message: